Radioul şi televizorul în timpul postului

Ansamblul vieţii de familie a fost radical transformat de posturile de radio şi televiziune. Aceste mijloace de comunicare în masă pătrund astăzi, în toată viaţa noastră. Nu mai este nevoie să ieşi pentru a fi afară. Într-o clipă lumea întreagă este lângă tine.
Puţin câte puţin, experienţa elementară de a fi în inima unei lumi lăuntrice, chiar sentimentul frumuseţii acestei lumi lăuntrice, au dispărut pur şi simplu din cultura modernă.
Dacă nu este televizorul, este muzica. Muzica a încetat să mai fie ceva ce se ascultă, ea a devenit cu repeziciune un fel de fond sonor pentru conversaţie, lectură, corespondenţă etc. De fapt, această nevoie de a asculta constant muzică relevă imposibilitatea în care se află omul modern de a mai gusta liniştea.
Dacă creştinul de altă dată trăia, în mare parte, într-o lume interioară, care îi oferea posibilitatea de a se concentra, cel de astăzi trebuie să facă un efort deosebit pentru a regăsi dimensiunea esenţială a liniştii, care este singura în măsură să ne pună în contact cu realităţile superioare. De aceea, problema radioului şi a televiziunii în timpul Postului nu este o problemă marginală ci, sub multe aspecte, este o chestiune de viaţă şi de moarte spirituală.
Trebuie să ne dăm bine seama că este imposibil de a-ţi împărţi pur şi simplu viaţa între “tristeţea îmbucurătoare” a Postului şi ultimile noutăţi de pe ecran. Aceste două lucruri sunt incompatibile şi unul va ucide în mod necesar pe celălalt. Şi este foarte posibil ca, în lipsa unui efort deosebit, “ultima noutate” să aibă şansa de a ieşi biruitoare.

Read Full Post »